20 februarie 2016

Alergare de noapte

Salutare! Revenim cu ceva idei de la o alergare de noapte pana nu uitam de tot. Ne-am dat intalnire pe facebook intr-o gara micuta din Pfalz. Am parcat masinile, am luat bilete si ne-am tot dus cu un personal de seara cale de vreo trei sferturi de ora. Urmeaza sa ne intoarcem la masini peste munti si vai la ceas de noapte.

In tren facem senzatie printre calatori. Mai ales Thibaut si Christian sunt in panataloni scurti si vedem cum mustaceste toata lumea cand se uita la noi. In tren Thibaut ne serveste cu o prajitura creatie proprie. Ceva super-vegan, bio, etc. Ma stric la stomac instantaneu.
Chestia este ca nu stiu unde am ajuns. Habar nu am, merg cu turma. Christian stie drumul asa ca nu ne batem capul. Ne concentram pe alergare. Inca de la inceput ii dam bice. Frontalele clipocesc din toate partile si aratam ca un balaur alb care zboara printre copaci si stanci de gresie.

Francezii nebunatici dau tonul in fata si gafaim in draci. In ritmul asta o sa batem toate recordurile. Eu sunt defectat de tot la stomac. Ma duc la buda (se intelege: in boscheti) de 3 ori pe ora.. Si noaptea e lunga.

Acum vreo 3 ani am facut aceiasi tura intr-o formatie un pic diferita. Tin minte ca ne-a luat ceva mai mult timp si am facut mai multe pauze. Cateva locuri unde atunci am stat la o pauza de batoane sau de apa imi trezesc vagi amintiri. Acum se fuge in forta si zburdam mai departe.
La niste stanci mai impresionante facem un pic de pauza. Rod agale la un ClifBar si imi aduc aminte ca aici erau niste tipi care facusera un foc de tabara si trageau la masea in mijlocul codrului. Acum nu e nici tipenie. Numai niste nebuni care alearga la frontale prin zapada.

In afara de faptul ca in stomac se invarte o morisca, ma simt foarte bine. Chiar alerg in "lotul fruntas" si sunt destul de tapan pe urcari. Undeva pe la km 37 ne zice Christian ca nu mai e mult. Francezii sunt usor dezamagiti, de abia se incalzisera. Prin "tura lunga" ei inteleg asa un fel de 8-9 ore :))) Azi nu fugim decat vreo 5.
Foarte tare tura si rapida. Deodata se deschide padurea si iesim la asfalt. Finalul il facem in ritm alert, un fel de sprint pana in parcarea garii. Prajitura nu mai vreau. Bem niste cola, ne schimbam rapid, mai facem niste glume si plecam in tromba. E 1 noaptea, eu la 9 trebuie sa fiu la un curs. Parazitii la maxim, niste cola si talpa pana la Heidelberg. 

Mai multe poze aici: https://goo.gl/EceaVs

 Treaba merge! Eppur si muove!!!
 Morala noptii in traducere din Gripmastertrails:
Legile skyracing-ului:
1. Tu o sa fi un racer, atat cat vei trai.
2. Cand te hotarasti sa nu mai fi un racer, dezintegreaza-te in praf.
3. Cand un skyracer se transforma in praf, corpul sau va fi imprastiat in toate vanturile de pe varful sau preferat.
Interviul:
R: Cu ce v-ati ocupat in 2015?
S: Am fost un fel de distrugator de recorduri de skyrace.

R: Si ce faceti acum?
S: Nimic. Ce as putea sa mai fac?? Asta a fost punctul culminat al existentei mele... as putea numai sa ma transform in praf...
I am a Skyracer and this is my song!
... se aude un flaut
... fadeout
... generic...
...liniste.