31 mai 2015

TransPfalz - mtb si hamac

Ideile vin de obicei la finalul unei ture. Daca sezonul se sfarseste atunci pe durata iernii se urzesc planuri pentru vara urmatoare. Cateodata iese pasenta, cateodata nu, uneori scade interesul. O data intrat cuiul asta in minte a trebuit sa il scoatem.

In vara trecuta la o tura cu Mihai prin Pfälzerwald, ne-a venit ideea unei traversari a masivului de la nord catre sud cu o pauza de o noapte petrecuta in hamac sub cerul liber. Pentru ca vara e tare scurta si ai vrea sa faci 1000 de chestii, am ramas cu restanta turei pe lista de anul asta. Intre timp ne-am achizitionat niste hamace si ne-a mai luminat Sebi cum sta treaba cu innoptatul in hamac.
Eu cu Sebi in coborare pe Weinbiet. Foto: Mihai
Rusaliile lumii apusene s-au nimerit sa cada intr-un weekend cald si uscat. De Rusalii avem si lunea libera, asta cantarind greu in planificare. Weekendul trecut am pornit la fapte si ne-am intalnit sambata la ora 10 in gara din Bad Dürkheim. Traseul ales a fost un marcaj numit "Armbanduhrweg" adica "ceas de mana". O banda alba cu un punct negru in mijloc care coboara cale de 100km pana in Franta in apropiere de localitatea Wissembourg.


La ora 10 plecam in tura. La 5min de la plecare cad ca o placinta pe asfalt. Am uitat ca sunt cu SPD-uri. Nu se intampla nimic, sanatosi si voiosi pedalam mai departe. Traseul asta e recomadat pe forumurile teutonice ca fiind bun pentru ture de mtb. In mare parte urcarile sunt pe drum forestier iar coborararile se fac pe poteci. Nu e intotdeauna asa, dar in mare parte au dreptate oamenii astia. Cam asa am mers si noi, urcand catre Vf. Weinbiet, apoi coborare in Neustadt an der Weinstrasse si din nou urcus catre Vf. Kalmit.

Sus pe Kalmit am facut o pauza mai lunga, am stat la ceva de mancare si niste povesti. Pana aici ne-a placut mult tura, e cald si bine, lume putina pe poteci, numai bine de biciclit. Dupa pauza de pranz am suit si coborat din nou cale de vreo 2-3 ore pana la Landauerhütte. M-am tinut greu de baieti, au fost nevoiti sa faca pauze repetate sa ma astepte.
Pregatiti pentru innoptare
Landauerhütte am mai gasit-o deschisa. Am facut si aici o scurta pauza si am inceput sa facem planurile pentru innoptat. Am decis sa coboram pana in satul urmator si ne hotaram pe parcurs unde ne oprim. Pe coborare, pe o poteca frumoasa cu mult nisip si stanca am gasit un loc numai bun la umbra unor stejari tineri. Locul il stiam de la niste alergari cu baietii de la Landau. Din sat insa nu ne-am mai intors, am facut plinul cu apa si am pornit mai departe catre liziera padurii.

Locul de innoptat l-am dumirit rapid la marginea unei poienite. Hamacele le-am montat intre niste mesteceni, am facut un ceai, am mai povestit una-alta si s-a facut noapte. Eu am adormit relativ repede, turele astea de mtb ma cam scot din sistem. Noaptea a fost destul de liniste, am mai auzit niste vulpi, niste padurari, dar eu am putut sa dorm binisor. La crapatul zorilor au inceput ca la comanda sa cante toate pasarile din lume. Nu prea am mai putut dormi.

Dupa un control de capuse (aveam sa o gasesc acasa) si impachetarea taberei pe la 8:30 eram din nou pe biciclete cu destinatia Franta. Dureri de posterior si pornire grea in prima ora de mers. Ziua a debutat cu un urcus abrupt pe un varf de unde mi-a ridicat moralul o priveliste frumoasa catre sudul Pfalzului.
Mihai in urcus. "Numa'n sus!"
Dupa un urcus intens a urmat o coborare frumoasa pe poteca, iar povestea s-a repetat pana in localitatea Bad Bergzabern unde am facut o pauza mai lunga pe terasa unui birt grecesc. Am fost cam obosit in ziua asta si am inaintat greu cu ochii postati pe pedale si cauciucul de fata. Sebi a facut o pana, s-a rezolvat repede si undeva dupa pranz Mihai ne-a anuntat ca suntem in varful ultimei urcari abrupte.

Am inceput sa coboram in viteza. Se face din ce in ce mai cald. O data cu pierderea de altitudine ne apropiem de granita franceza. Pe coborare am ramas fara baterie la Fenix, uitasem sa il incarc 100% acasa si nici un incarcator nu am avut la mine. Asadar mie imi lispsesc vreo 10km din track-ul din ziua a doua, dar nu e mare bai caci pe final traseul e usor de urmat.

Pe granita germano-franceza ne tragem intr-o poza traditionala si pornim cu avant in oraselul Wissembourg. Am ajuns in Franta. Aici e chef mare, in fiecare an de Rusalii e mare sarbatoare traditionala si cu greu reusim sa ne regrupam pe o terasa. Au venit si fetele, sarbatorim un pic finalul excursiei si pornim catre casa.
Final in Wissembourg. Selfic :)
Eu si Scuba ne-am dus acasa cu trenul si din pricina evenimentului din oras am avut mari emotii ca mai incapem in tren. Cu chiu cu vai am urcat si bicicleta si am stat aproape intr-un picior pana la Neustadt. De aici la Heidelberg a fost mai lejer. Din fericire mai avem o zi de recuperare, lunea e zi libera. Ca orice tura lunga de mtb, eu sunt cam pe butuci dar intru in curand in forma. Urmeaza restul de aventuri ale verii.

Echipament
Pentru ca discutiile despre echipament sunt mai complicate ca cele despre masini, fotbal sau femei nu o sa pun aici decat ce am avut eu la mine, in rest fiecare cu piticii lui:
  • rucsac 32L (totul incape lejer)
  • sac de dormit (cam 1,4kg, merge pana la -10 grade)
  • izolir subtire, care se poate impacheta si baga in rucsac
  • hamac simplu, 2x5m de cordelina subtire
  • 2 tricouri
  • maneci de compresie/de frig
  • geaca de ploaie/frig
  • pantaloni scurti de mtb
  • pantaloni lungi de dormit
  • casca, ochelari de soare
  • papuci SPD, sosete
  • trusa de scule, pompa, camera de rezerva, bidon - pe bicicleta
  • acte, bani, ceas, telefon, ceva de mancare, frontala
Alte dude:
Track prima zi: https://goo.gl/MEinWU
Track a doua zi: https://goo.gl/iyzHrz
Mai multe poze: https://goo.gl/7jSjFL

Salutare si mult spor(t)!