20 septembrie 2014

MTB prin Pfälzerwald

Am mai avut ceva zile libere in septembrie dupa chefuiala de la Trail & Grill. Nu prea am fost inspirat si nici cu finanzele nu am stralucit asadar m-am orientat pe plan local la ceva iesire mai de anvergura. Scuba si-a papat zilele de concediu si am ramas pe cont propriu.

Ca prin minune, Mihai m-a anuntat ca si-a programat doua zile libere tocmai acum si putem sa organizam o fecioreasca cu bicicletele. Miercuri seara l-am asteptat in gara din Heidelberg iar joi de dimineata ne impachetam bicicletele si porneam pe directia Neustadt an der Weinstraße.
Planul a fost sa mergem catre Wissembourg in Franta tot catre sud pe traseul marcat cu "ceas de mana". O ciudatenie de marcaj, de fapt e o banda alba orizontala alba care are in mijloc un punct negru. Acum cateva saptamani am incercat acelasi lucru dar pe final m-a prins o ploaie torentiala si ud ca o curca am intrerupt actiunea dupa vreo 50km.



Am parcat in fata garii si am pornit in tromba catre Kaltenbrunnental. La inceput pe asfalt pana am iesit din oras iar apoi pe poteca pana la prima cabana. De aici am inceput sa urcam destul de abrupt catre Cabana Heller. Mihai merge mult mai bine si mult mai tare, de la inceput am avut greutati mari sa tin ritmul.
Am pornit in forta iar vremea a tinut in oarecare masura cu noi. Din cand in cand mai picura cate putin dar am putut sa continuam actiunea. Am tras tare pe forestiere si am avut parte de cateva coborari faine pe poteci. Eu cum mai fusesem am scos din traseu urcarile foarte abrupte unde trebuie impinsa bicicleta si le-am ocolit pe alte trasee.

La Landauer Hütte am facut o scurta pauza, cabana era inchisa, ne-am multumit cu niste batoane de cereale de prin rucsac. De aici am pornit mai departe hotarati sa facem o pauza de mancare in Albersweiler. Aici am ratat o poteca faina dar am ajuns in viile infinite ale Pfalzului. Ne-am indopat un pic cu niste struguri iar o jumate de ora mai tarziu ne relaxam pe o terasa din apropierea garii.
Pauza a fosr binevenita, mancarea delicioasa si am scapat si de ploaie. Dupa a stat ploaia, am platit si am pornit mai departe catre sud. Castele de gresie, padure si o orgie de drumuri forestiere si poteci. Dupa o alta coborare nervoasa am aterizat in Bad Bergzalben. De aici ar mai fi fost vreo ora-doua pana in Wissembourg prin padure dar nu cunosteam traseul.

Pentru ca era trecut de orele 18 si nu stiam cat o sa ne mai ia ultima bucata de padure am decis sa scurtam tura pe pista ciclabila sa prindem sigur ultimul tren din Wissembourg. Pe la sapte eram in gara lesinati de foame si cam rupti. A urmat scutul drum cu trenul pana la Neustat, o ora de condus si am fost acasa dupa o zi memorabila.
Traseul e foarte fain, cu cateva poteci simpatice dar si multe forestiere de macinat pe pinioanele mici. Nu ne-a iesit pana la Wissembourg dar asta ne-a inrait pentru sezonul viitor. Aici mai e mult de lucru!

Track: http://app.strava.com/activities/193177731

Salutare si mult spor(t)!