16 iunie 2014

Prin "Pfalz-Utah" pe MTB

Pe la mijlocul saptamanii am inceput sa ne uitam pe net cam ce am putea face in weekend. Findca era weekendul de mtb prin Pfalz am studiat un pic un site de trasee marcate de drumetie si ne-am oprit asupra traseului "Pfälzer Waldpfad", partea sa sudica.

Are ca avantaj o pozitie mai ascunsa, in apropierea granitei cu Franta, printr-o zona de padure mai putin frecventata de turisti. Exista cateva puncte fierbinti dar in geneal pe acolo e mult mai liniste si te poti da in voie pe mtb fara sa intalnesti armate de drumeti.
Traseul ales de noi porneste din localitatea Merzalben, stabate Muntii Pfälzerwald catre sud-est si trece prin localitatile Hauenstein, Dahn, Erlenbach si se poate merge pana in Franta la Wissembourg. Are vreo 75km si 1900m+. Partea nordica a marcajului  "Pfälzer Waldpfad" are si ea tot cam atat, insa bucata asta nordica o lasam pentru o alta iesire.

Tura am pregatit-o "fecioreste". Adica eu si Mihai. Gagicile au lasat-o mai moale cu anduranta si merg la o scurta drumetie combinata cu baie si plimabre de weekend in Wissembourg. Urmeaza sa ne intalnim mai catre seara in mica localitate franceza. Dis de dimineata ne-am intalnit la biserica din Merzalben si am plecat cu Mihai in cautarea traseului pe care l-am reperat rapid pe strada principala a satului. Dupa cateva minute am iesit in padure si am intrat pe poteca.
Prima parte a turei, de la Merzalben la Hauenstein a decurs repejor. Au fost 23km si vreo750m+ dar eram proaspeti si ne-a iesit de minune. Prin padure destul de putin doar o hoarda de mountainbikeri ne-au taiat calea pe la inceputul turei. Traseul majoritatea prin padure o cobinatie de forestiere si poteci inguste, din cand in cand cate un castel sau stanci de gresie. Destul de repede am ajuns la Hauenstein, am ocolit satul si am pornit mai departe catre Dahn, cale de 15km si vreo 500m+.

Drumul catre Dahn urca destul de abrupt prin padure. Eu incep sa obosesc si imi e o foame de zile mari. Mai avem vreo 7km si sunt salvat. Ajungem la o cabana "Stejarul gras" ii spune! Veselie maxima, incingem niste carnati cu varza amestecate cu bere in stilul clasic nemtesc, mai incercam niste prajitura si facem vreo trei sferturi de ora pauza. Pe terasa cabanei ne prajim un pic la soare si cu greu ne urnim. Continuarea catre Dahn dureaza foarte mult. Suntem bagati pe poteci inguste printre pomi si stanci de gresie. Pe portiuni lungi impingem bicicletele, urcam scari, veselie mare. Peisajul ridica moralul si candva ajungem in Dahn. Potecile prin zona asta au fost super faine, aici ar mai fi de venit la alergat.
De la Dahn pornim spre Erlenbach o bucata de 16km si 500m+. Acelasi film: stanci, padure, pini, poteci faine, din cand in cand forestier, mai o scara, mai un urcus abrupt. Mihai e tare in forma si ma chinui tot drumul sa ma tin de el. Urcam direct pana la Castelul Drachenfels, mai trecem prin doua satuce urmeaza o coborare rapida si suntem in Erlenbach.

Din sat iesim rapid si atacam ultima bucata a turei catre Wissembourg. Eu sunt cam terminat si ma tin de Mihai din ce in ce mai greu. Din fericire nu mai e chiar mult. Sunt ultimii 10-15km. Trecem pe langa un lac marisor, e vorba de Seehof. Aici arata totul a vacanta de vara, lume la baie, gratare, beri. Ne hotaram sa venim pe aici candva la o baie si o alergare. De la lac coboram ca bezmeticii pe o poteca care se lateste in drum forestier. Inaintam rapid. Urmeaza un urcus lung care mie imi pare ca nu se mai termina. Ajungem pana la urma intr-un fel de sa si coboram. Uraaaa!
Din Sankt Germanshof continuam pe asfalt ultimii 4km. Ne hizilim putin la semnul de intrare in Franta. Facem ceva poze. Stabilim cu fetele pe ce terasa ne intalnim si pestre 20min suntem izbaviti cu Flammkuchen. Mai facem o plimbarica prin oras si ne despartim in parcare. A fost greu, fain si lung. Exact ce cautam!


Salutare si ne vedem in weekend la alergat :) !