9 august 2013

Trail Running & Grill

Povestea continua cu doua weekenduri in care am facut o gramada de alergari. Am reusit sa ies de fiecare data pe munte impreuna cu prietenii mei Sebi si Mihai. Scuba continua constiincioasa alergarile pe asfalt pentru maratonul de la Berlin.
Urmarind un EM printre pini :)
In primul weekend a venit Sebi pe al noi si am pus in aplicare doua ture de trail. Prima a fost in Odenwald, in apropiere, iar pentru a doua am trecut Rinul si ne-am fugarit pe potecile din Pfälzerwald. Al doilea weekend am avut din nou nou oaspeti. Ne-au vizitat Dana, Mihai si Sebi. Din nou am facut doua alergari prin Odennwald. Dar sa le luam pe rand ca altfel le uitam.

Primul weekend

Am pus la cale doua iesiri impreuna cu Sebi. El a batut o gramada de drum pana aici venind de la Augsburg. A ajuns sambata pe la orele pranzului in Heidelberg. Asadar dupa ce am mancat ceva am inceput sa ne echipam. Aveam de gand sa alergam o tura mai lunga in asa fel incat sa strangem cam 1000m+ diferanta de nivel.
Spre Ölberg, inca vioi
Am nimerit poate cea mai calduroasa sambata a anului 2013, temperaturile s-au suit cam pe la 37 de grade iar noi am pornit in alergare pe la orele 13, tocmai cand e soarele mai puternic si caldura mai apasatoare. Dar eram mult prea hotarati si pusi pe fapte ca sa renuntam.

Am pornit cu o urcare sustinuta pana pe varful Ölberg. Aici ne-am tras un pic sufletul si am pornit peste deal pana pe varful Weißer Stein cu un mic ocol pentru un izvor cu apa rece ca gheata. Apa s-a terminat rapid, iar caldura ne-a dat multe batai de cap. Eu cred ca asa ca in sambata asta nu am transpirat niciodata, incredibil cata apa a putut sa curga din noi. Catre final am mai urcat o data Ölbergul si am coborat jos in sat usor cam terminati. Aveam la bord un semimaraton cu 1060m diferanta de nivel. Detalii vedeti pe Strava. Seara ne-am petrecut-o in Ladenburg la o baie apoi cu o plimbare pe promenada de pe malul Neckarului si multa filosofie depanata pe o terasa.
Cand caldura te loveste in moalele capului :)
Duminica eram "cam ciocaniti" si nu din pricina berii. Se pare ca alergarea la 37 de grade nu e chiar de recomandat. Am lasat-o si noi mai moale si am ales o alergare mai scurta de data asta in Pfälzerwald. Tura asta are o mica istorie: prin luna aprilei am fost cu Scuba pe aici la potecareala. Era inca foarte frig dar inca de atunci am vazut ce poteci faine de alergat ne ofera locul si ma gandeam ca poate-poate in vara sa ma abat pe aici la o alergare. Tot acolo in Kaltenbrunental am mai revenit cu Scuba tot la o plimbare la finalul lui iunie. Acum, o luna mai tarziu, cu piciorul mai inzdravenit am pornit cu Sebi sa parcurgem potecile de sub Vf. Kalmit in alergare.
Trail Porn in Pfälzerwald
Drumul cu masina ne-a luat cam 45 de minute. Am parcat in vale langa cabana si am pornit in urcus sustinut spre Kalmit. Dupa un km de forestier am intrat pe minunatele poteci din Pfalz, alergand pe sub pini pana sus pe varful Kalmit. Aici am facut ceva poze si pornit o coborare lunga si frumoasa printre stancarii si mai apoi prin padurea de pini pana la final cand ne-am intors la masina. Am facut un circuit de vreo 13km cu vreo 530m diferanta de nivel. Detaliile tot pe Strava.

Al doilea weekend

Mie unul imi place foarte mult sa alerg in Pfalz, iar potecile de aici le gasesc foarte imbietoare. Din pacate pana acolo e ceva de condus si ajung mai rar. Odenwaldul, muntele din spatele casei, e mult mai accesibil si are si el poteci frumoase. Asta a fost si motivul pentru care in weekendul urmator, am ales sa alergam aici in regiune din nou impreuna cu Sebi si Mihai.
un fel de Zegama, mai mica asa...
Sambata am avut parte din nou de temperaturi tropicale si am fost pusi pe fapte mari. Din fericire am reusit sa pornim in tura mult mai devreme pe la ora 9. Asta ne-a salvat intr-o oarecare masura, a fost mult mai bine decat saptamana trecuta. Am refacut tura de semimaraton pe aproximativ acelasi traseu (vezi aici) acumuland cam 20km si aproape 900m+. Super fain, cu multe povesti si voie buna.

Trail Running Recovery
Seara a fost memorabila, am stat la foc si am facut GRATARE (sic!). De foarte multa vreme nu am mai pierdut vremea la povesti la foc si carnuri fripte, slana si tuica. Aproape uitasem cum e... Asa o data, de doua ori pe an merita pe deplin.

Duminica am mai facut cu Sebi un trail scurt de vreo 6km cu 450m+, dupa care am lenevit toata ziua din nou la gratare, frecat menta in hamac si niste bere. Adevarata poveste de vara calduroasa fara griji. Fetele au fost si ele harnice, Scuba a alergat vreo 12 km iar Dana a insotit-o cu bicicleta.
hmmm... yummmy
In rest toate bune, ne pregatim temeinic pentru excursia noastra in Suedia. O saptamana in canoe, prin padurile nordice, revenim cu stiri.
Pana atunci ne relaxam un pic :)

Salutare si mult spor(t)!