6 aprilie 2013

Kaltenbrunnental

Toata Europa se smiorcaie ca s-a saturat de friguri. Nici noi nu facem exceptie, ne-am cam acrit de tremurat. In urma cu cateva luni, faceam planificarea de concediu si cu mare bucurie mi-am luat cateva zile libere in aprilie visand cum o sa sar din piatra in piatra cu bicicleta pe coclauri, cum o sa stau la soare pe vreo pajiste din Pfälzerwald sau aiurea prin muntii astia centrali nemtesti. Deocamdata e pas, adica sunt 3 grade fara soare, eu am cateva zile libere pe care nu vrem sa le pierdem la televizor si pe facebook asa ca: start!
Padure, ceturi si departari
Vineri ne trezim cu greu si pornim spre Landau. Aici facem o escala de cumparaturi. De curand s-a deschis un magazin de trail, cu papuci, haine, rucsaci, sosete, sfaturi, etc. Oameni faini acolo, care stiu cum sta treaba, de 30 de ani alerga pe coclauri si pe la ultramaratoane pot sa te indrume spre niste papuci care sa ti se potriveasca. Eu m-am saturat de "sfaturile" unor putoi de la decathlon sau de pe la sportarena care au alergat si ei de vreo 4 ori prin cartier.

In fine, sa ma laud pe scurt, mi-am achizitionat niste salomon speedcross 3 care arata fain si imi stau pe picior de parca m-am nascut cu ei atasati. In ciuda faptului ca arata foarte agresiv si butucanosi cu un profil nervos sunt foarte supli si finuti. Dar despre opincile astea de trail o sa scriu intr-un post viitor dupa ce fac mai multi km cu ei. Dupa ce am batut palma cu Christian de la Landau Running Company am pornit la potecareala, clantanind usor din masele.
Poteci faine pe aici numai bune de alergat
Am ales un traseu lejer, pornind de la Cabana Kaltenbrunnental (Valea Fantanilor Reci), urca pe Totenkopf (un varfulet cu o cabana pe el) coboara catre alte cabane si refugii din regiune si la final se intoarce la aceiasi cabana de unde am plecat. Cred eu ca asta e de fapt un fel de traseu de baut bere "undercover" pentru cei care care ies vara la bicicleta sau la drumetie. Nu e normal sa faci un traseu de potecareala intre 3 terase fara un alt motiv! de mancat sigur nu trebuie sa mananci de 3 ori indiferent de ce sport faci. Sigur e de baut bere, alta explicatie nu exista :)

Am tot urcat si am tot coborat pe forestiere si poteci prin paduri dese de pini amestecati cu fagi falnici si alte foioase. Am dibuit si un izvor unde am stat un pic la povesti. Pe la cabanele intalnite pe traseu, Totenkopf si Hellerhütte nu am putut zabovi pentru erau inchise. Sezonul incepe aici in mai. Deocamdata sunt deschise doar la weekend. Nu am stat decat la finalul iesirii la Kaltebrunnen unde ne-am infruptat din specialitatile locale si ne-am mai incalzit la un hefeweizen.
Hellerhütte, faina dar azi inchisa
Pentru ca toate cabanele astea sunt inchise am avut parte de poteci goale, pe tot traseul nu am intalnit decat o pereche de drumeti in rest multa liniste si pace. Ne-am plimbat in voie vreme de vreo 4 ore prin padurile Pfalzului reincarcandu-ne din plin bateriile.

Potecile intalnite au fost foarte faine si se preteaza bine de tot ata la alergat cat si la ture de bicicleta. Am inclus partea asta de codru in planurile noastre de antrenament pentru vara. Mai trebuie studiate un picut si hartile si cred ca fara prea mult abataie de cap se pot strage 1000m diferenta de nivel in cativa km. E mult mai abrupt pe aici decat la noi in spatele casei unde cu greu strangem 500-600m diferanta de nivel.
Mici lacuri pe Katenbrunenntal
Cam asta ar fi ultima plimbare, maine e zi de alergat prin Odenwald, probat opicile de trail si astfel de activitati de duminica. Urmeaza trei weekenduri de foc la calcaie: Maratonul din Viena, o tura de trail in Pfalz si semimaratonul din Heidelberg. Povestea continua!
  • Mai multe poze de la ultima plimbareala: vezi aici.
Salutare si mult spor(t)!