24 martie 2013

Bad Herrenalb @ Schwarzwald

Am fost plecat cu munca vreme de o saptamana la Bad Herrenalb in Muntii Padurea Neagra. Aici am fost legat de glie vreme de mai multe zile intr-un centru de conferinte pe care cu mare greutate am reusit sa il parasesc pentru cateva iesiri de prospectare ale zonei.
Bad Herrenalb e o localitate micuta de vreo 7500 de locuitori dar foarte bine pusa la punct cu tot de incanta montaniardul care isi petrece pe aici cateva zile. Am dibuit piste de mtb, trasee de alergare numeroase, niste stanci de gresie pe care sunt amenajate cateva trasee de cocotat, o piscina acoperita, strand, muzeu, manastiri, samd. In cele cateva ore libere de lumina pe care l-am avut am reusit sa vizitez una-alta, sa fac o tura scurta de potecareala precum si doua alergari pe muntii din jurul centrului de conferinte.


Daca in Heidelberg am avut parte de cateva zile de primavara cu temperaturi peste 10 grade o data cu sosirea in Schwarzwald s-a intors si vreme friguroasa de iarna. A nins vreo 3-4 zile iar temperaturile au scazut binisor sub 0 grade. In programul conferintei a fost inclusa si o scurta iesire la o drumetie in grup. Lumea nu a fost prea entuziasta dar ne-am strans cativa pasionati si am facut o tura scurta pana intr-o creasta in apropiere de unde am sperat noi la niste privelisti frumoase.

Timpul nu a tinut cu noi, privelistile au ramas infasurate in perdele dese de ceata si nori, ne-am bucurat insa de zapada proaspata si de plimbarea prin padurea de brad. Grupul a fost amuzant si bun de picior, a fost o drumetie faina. Catre inserat, destul de inghetati, am revenit in sat si am inceput sa urzesc planuri pentru a iesi la alergat.
Am reusit sa fac doua alergari impreuna cu Manu un montaniard austriac care studiaza in Heidelberg. Am ales doua trasee din apropierea cazarii si am pornit la treaba. Am facut doua alergari in doaua zile diferite, una de 8km si o alta de 12km strangand pana la urma cateva sute de metrii de diferenta de nivel.

Manu alearga de mult timp iar cum patria lui e muntoasa tare, cum o stim toti, e foarte bun mai ales pe urcusuri. M-am tinut greu de el si mi-am dat seama ca am mult de munca anul asta (nu a fost vreo surpriza) daca vreau sa atac un ultramaraton in viitor. In rest vreme destul de bunicica, ba chiar si cu cateva raze speriate de soare, un pic de zapada si multe injuraturi la adresa iernii. La final a iesit totul foarte bine mai ales ca fiind la munca acolo, intr-un fel de delegatie, am reusit sa ma rup de responsabilitati pentru cateva ore placute pe carari de munte.

In rest nimic nou, inca asteptam primavara si ne pregatim exemplar pentru maratonul din Viena. Au mai ramas vreo 3 saptamani si speram sa ne vedem la start sanatosi. Tot in urmatoarele zile deschidem sezonul de drumetie si mtb, asta daca nu vine vreo glaciatiune intre timp.

Salutare si mult spor(t)!