4 aprilie 2012

Joshua Tree


Am plecat din San Diego intr-un tur prin California, Nevada si Arizona. As fi vrut eu sa vad si mai multe dar timpul e zgarcit, pentru a nu alerga printre rezervatii si parcuri nationale, am luat-o usor stabilind tinte realiste. Prima tinta a fost Parcul National Joshua Tree.

Dupa noapte petrecuta in Palm Springs, nu prea dormita din pricina vecinilor care probabil nu prea au avut somn incepand cu ora 4,  un mic dejun luat in fuga am pornit spre parcul national. Autostrada aglomerata vreme de o ora, apoi intrarea in parc pe un drum ingust. Soseaua e super! traverseaza intreg parcul din Cottonwood (in S) pana in partea sa nordica la Twentynine Palms si alte localitati, punctand pe parcusul ei cele mai importante atractii. Planul meu e sa vad azi cat mai multe puncte interesante din parc, un pic de potecareala, sa dorm o noapte la unul din campingurile de aici iar dimineata sa pornesc spre nord.
Intrarea sudica in parc
Joshua Tree e celebru in toata lumea si e vizitat de milioane de oameni in fiecare an. Cele mai mari atractii sunt bineinteles copacii care dau si denumirea parcului dar si relieful impresionant un desert intins marcat de stanci si formatiuni bizare. Aici se stang sute de cataratori in fiecare zi, eu m-am multumit doar sa ii privesc si sa fac un pic de drumetie. In rest in stil american, condus, oprit in parcare, vizitat rapid un puct interesant, niste poze si bice mai departe. Altfel ar fi destul de complicat pe aici, e o caldura de iti taie cheful iar distantele sunt considerabile.
In zona Skull Rock
Pe la ora 9 am intrat in parc. Intrarea costa 15 dolari de masina si primesti o harta foarte buna si diverse brosuri cu trasee de drumetie, bicicleta, catarat, etc. Parcul mi-a placut din prima clipa ca tot desertul Mojave. peisajul se schimba complet la fiecare 20km la fel si vegetatia. In prima parte niste munti bolovanosi, apoi nisip, stanci uriase si rotunde. Vegetatia alterneaza si ea de la tufe pipernicite si uscate, paduri de cactusi sau intinderi nesfarsite de copaci Joshua.
Prin zona Hidden Valley
Nu e cine stie ce aglomeratie, dar totusi destul de multi turisti, majoritatea americani. Am auzit si un pic de rusa si niste germana si franceza. In parc am facut si doua drumetii scurte: Skull Rock Nature Loop precum si Hidden Valley Trail. Ambele au fost dragute insa cea de-a doua Hidden Valley mi-a placut la nebunie. E atat de frumos si salbatic pe aici incat ai senzatia ca te uiti la un film sau ca nu poate fi real tot ce e in jur. Am mai urcat pe sosea si pana la Mount Keys View (1581m). De aici poti vedea foarte departe peste munti inzapeziti si vai intinse. De fapt se vede falia San Andreas, unde au loc majoritatea cutremurelor din California.
Mount Keys View
Undeva pe la 3 am facut si o mica pauza de masa. Scotocind prin rucsac, am gasit ceva comestibil in forma unor napolitane si niste batoane de cereale. Bine ca le-am gasit si pe astea! Spre seara dupa ce am bifat majoritatea punctelor interesante din parc, rupt de oboseala am inceput sa imi caut un loc de dormit.

O chestie destul de complicata pentru prima oara. Sa face cam asa: intri cu masina in camping si iti cauti un loc de cort care sunt numerotate. Retii numarul, apoi mergi la intrare iei dintr-o cutie un plic cu un bilet in el. Ambele sunt inseriate, completezi ce scrie acolo, pui 10 dolari/noapte/masina in plic pe care il arunci intr-o alta cutie. Hartiuta din plic cu aceiasi serie o pui frumos la vedere pe un stalp special construit la locul tau de campare, daca se face vreun control sa fie la indemana. Interesant si pentru mine nou, e pentru prima oara cand vad asa ceva.
Sunt mega-obosit, pregatesc culcusul pentru noapte care va fi bancheta din spate, citesc un pic si astept sa se intunece pentru marea de stele. Daca ati dormit vreodata in desert probabil stiti la ce ma refer: exista putine locuri pe uscat unde poti vedea asa ceva, cerul in toata splendoarea lui, cu milioane de stele unele atat de mari incat ai impresia ca le poti atinge. Doar pentru asta si deja merita o noapte in desert.
Sfarsit si inceput de zi
Cu toata frumusetea ei noptea a fost incepand cu ora 3 destul de rece si m-am cam congelat. Ei bine nu am avut sac de dormit adus din Europa ci ca alternativa am cumparat o chestie de forma unei paturi. Aceasta chestie s-a dovedit a fi o tentativa de patura 100% plastic sub care am cam facut turturi. Drept urmare pe la 6:30 am avut parte de un rasarit exceptional cu stanci care pareau ca iau foc. Aceiasi imagine spectaculoasa se repetase la apusul soarelui. Cam o ora mai tarziu erau din nou 30 de grade.

Am pornit din nou la drum avad ca tinta Death Valley. Va urma!

Mai multe poze din parcul National Joshua Tree: click aici!