14 ianuarie 2012

Din biblioteca micului montaniard


Am luat o scurta pauza. Mie nu imi place frigul, nu am mai iesit la potecareala, bicicleta am pus-o de mult la pastrare, astept sa ninga si pe aici iar pana atunci m-am pus pe citit. Harti, descrieri de ture, planuri pentru vara... cunoasteti peisajul de langa soba.

Cu ceva timp in urma mi-am propus sa citesc cam o carte pe luna si cam intrasem in panica in 2011 am lasat-o cam moale. Pus pe treaba am recuperat masiv in decembrie si in prima jumatate a lui ianuarie iar iarna inca nu e nici pe departe trecuta.

In primele doua saptamani l-am descoperit pe Manuel Andrack. Omul lucreaza pentru o televiziune germana de stat iar in timpul liber e pasionat de drumetie. Are un site pe care isi prezinta cartile si un blog asemanator cu blogosfera montana romaneasca unde pune povesti din ture dar si critici la adresa administratorilor parcurilor nationale, unor turisti, samd.
Dintre cartile lui am ales sa le citesc pe cele din pozele de mai sus: "Das neue wander" (Noua drumetie) si "Gesammelte Wanderabenteuer" (Colectie de aventuri de drumetie). El a mai scris tot felul de alte chestii interesante printre altele o carte simpatica despre viata de suporter pentru care a vazut toate meciurile de fotbal a lui FC Köln timp de un an de zile sau o carte despre geocaching.

Revenind la drumetie cartile sunt bunicele, in afara unei colectii de rapoarte de tura ambele abunda de umor de buna calitate dar si de discutii filosofice despre fericire si mai ales despre cea ce ne face sa fim fericiti atunci cand suntem pe munte.

O gramada de lucruri noi am aflat si eu de la Andrack mai ales despre directiile pe care le ia drumetia in Germania si in vestul Europei in general. De pilda nu stiam ca sunt trasee de drumetie marcate prin Paris. Cum nu stiam ca e la mare cautare drumetia de noapte (!); ca in Germania 40 de milioane (!!) de oameni,  jumatate din populatie, ies la drumetie sau ca exista organizatii care dau note traseelor marcate, un fel de "TÜV" pentru potecareala.

A urmat apoi "Die Wanderbibel" (Biblia drumetiei) un titlu promitator scrisa de doi pasionati de munte: Matthias Kehle si Mario Ludwig. Ambii au studiat la Heidelberg, primul fiind scriitor iar cel de-al doilea biolog. Cartea lor, desii titlul are pretentii mari, e destul de conservatoare si foarte reticenta la tot ce inseamna munte in ultimii ani.
De pilda nu mi-a placut critica dusa la extrem asupra pasionatilor de mtb. Pentru cei ce nu cunosc problema, e de precizat ca prin Germania, mai ales in cercurile conservatoare ale drumetilor se fac demersuri repetate sa fie interzis mersul pe bicicleta pe munte. Daca acesti purtatori de palarie si ciorapei pana sub genunchi nu sunt gloriosi in demersurile lor legislative se ocupa in multul lor timp liber de pensionar plictisit cu tot felul de clinciuri. 

De exemplu nu de putine ori am auzit de blocarea unor poteci cu trunchiuri cazute de copaci pentru a ingreuna accesul biciclistilor. In unele regiuni de exemplu in landul in care stau eu, Baden-Württemberg, s-a introdus in legislatie interzicerea bicicletelor pe potecile mai inguste de doi metrii (!). Bineinteles ca nimeni nu respecta regula asta, ar fi cheiar culmea. As merge cu bicicleta doar pe autostazi forestiere sau in rezervatii de mtb, un fel de ghetouri.

In afara de chestia asta, cartea e super tare si are o gramada de informatii bune mai ales pentru zona Alpilor: care zone sunt foarte aglomerate, scumpe, regiunile mai pasnice sau  mai ferite de masele de turisti, cabane, etc. Tot din cartea celor doi am aflat ca exista trasee marcate pentru nudisti (!) sau ca foarte la moda sunt traseele deschise pentru cei care vor sa faca drumetii descult. Ma rog, lumea marketingului turistic e de multe ori ciudata.

Urmatoarele doua carti le-am citit pe e-reader. Mi-a adus mosul anul asta un kindle si l-am probat rapid cu doua carti despre drumetie. In ciuda unor critici citite si parerilor mele usor preconcepute am fost impresionat de mica jucarie. Cititul e foarte odihnitor, chiar am observat ca se citeste mult mai repede decat pe hartie. Din pacate cartile sunt destul de scumpe, la acelasi pret ba chiar mai scumpe decat varianta tiparita chestie care o gasesc tare nesimtita si nu duce decat la explozia pirateriei.

Urmatoarea lectura a fost "Kleine Philosophie der Passion: Wandern" (Mica filosofie a pasiunii: drumetie) de Frank Gerbert. Omul e juranlist la "Focus" si are o rubrica de prin 2005 care se ocupa de drumetie. Scrie bine si pune mult suflet in articole sau in cartea pe care am citit-o si eu cu placere.

Si in cartea lui am gasit o gramada de informatii utile, mai ales legate de unele trasee de prin Alpi, de pilda rute de traversare a Alpilor ori despre pachete turistice care includ drumetii in China, Africa si te miri pe unde. Pline de umor sunt capitolele referitoare la relatiile de cuplu in cadrul pasiunii comune. drumetia; capitolul despre drumetie si sex (!) o analiza a forumurilor specializate in drumetie si a rubricilor matrimoniale sau o descriere a tipului german de drumet in comparatie cu ceilalti europeni. Carte buna, scrisa bine, usor de citit si tare amuzanta!
Ultima lectura a fost cartea lui Andreas Kieling: "Ein deutscher Wandersommer" (O vara germana de drumetie). Omul e un aventurier si un celebru realizator de reportaje despre animale. Cele mai cunoscute reportaje ale sale sunt cele despre raul Yukon, o calatorie de 3000km prin Canada; reportajele sale depre speciile pe cale de disparitie sau despre ursi, o parte filmate chiar in Romania.

Cartea lui prezinta o drumetie lunga facuta de el in trei luni dea lungul fostei granite dintre cele doua Germanii. Fosta granita, numita acum "centura verde" a fost vreme de decenii nelocuita si ferita de interventia omului, astfel ca e un paradis al florei si al faunei fiind in mare masura o lunga rezervatie naturala.
Contar asteptarilor mele nu e un juranal de calatorie ci mai mult o autobiografie, amestecata cu prezentarea locurilor, povesti din dictatura comunista din Germania de est, multa informatie despre flora dar mai ales despre fauna zonei. Sunt o gramada de informatii utile pentru pasionatii padurilor, omul e de meserie vanator si padurar, stie exact ce scrie si are informatii la zi despre toata fauna Europei. Cartea a fost realizata impreuna cu un reportaj cu mai multe episoade (trei cred) care a fost difuzat cu cateva luni in urma pe mai multe televiziuni germane.

In toate cartile astea nu am gasit decat vreo trei referiri la Carpatii nostrii. Referirile se fac mai ales in cea ce priveste fauna: lupi, ursi si sunt destul de vagi. Mai multe despre Carpati stie Andreas Kieling. El a fost prin Romania si a filmat ursi; povesteste cu elan despre ospitalitatea intanita in Carpati.

Cam asta ar fi ce am mai citit in ultimul timp pe tema drumetie. Daca cititi in germana toate cartile de mai sus le recomand cu placere. Le gasiti de cumparat pe amazon pe toate in jur de 10€/bucata si o parte din ele "la baieti" in retea daca aveti un e-reader sau puteti citi pe comp.

In afara de citit alerg de doua ori pe saptamana cu un program strict de pregatire pentru maraton. Daca iese totul bine poate voi reusii sa alerg un maraton in primavara. In rest toate bune, astept sa ninga poate da cel de sus si facem si noi ceva ture pe zapada iarna asta ca de ploaie ne-am saturat.

PS: daca stiti vreo carte buna lasati un "comment"!