2 octombrie 2011

Pfälzerwald Marathon (semi)


Pe 11 septembrie (sic!) a avut loc la Pirmasens o noua editiei a maratonului local numit Pfälzerwald Marathon. Competitia cuprinde proba de maraton, semimaraton, o proba de maraton-stafeta (4 persoane, foarte populara), un cros al firmelor, nord-walking si o cursa de copii. Toate acestea au loc de vineri pana duminica si sunt acompaniate de o gramada de alte evenimente culturale.
La start cu noaptea-n cap
Eu am participat la proba de semimaraton fiind cel de-al doilea concurs la care merg anul asta, prima aventura a fost in iulie la Kerwelauf Wilhelmsfeld, tot un semimaraton. Concursul are loc in imediata apropiere a orasului, startul se da in fata primariei, urmeaza portiuni de asflat, drum forestier, poteci cam tot ce iti doreste inima. Majoritatea traseului e pe un munte bine impadurit cu multe suisuri si coborasuri totalizand vreo 300m de diferenta de nivel.

Am plecat din Heidelberg in usoara intaziere. Pe net pe site-ul lor scria ca preluarea numarului se face pana la ora 9 startul urmand sa se dea la 11. Saraca masina ia un cox brutal pe autostrada goala de duminica. Normal ca nu gasim din prima biroul de inscriere, ne mai invartim un pic in cerc dar reusim: la 8:50 imi preiau numarul.
La incalzire in fata primariei
Desi pot sa bag mana in foc ca nu am facut comanda primesc si un tricou al competitiei de care ma bucur caci chiar arata bine. La astea se mai adauga un morman de flyere cu diverse suplimente, medicamente, lotiuni ... Ma rog, publicitate. Peste tot standuri cu reclame la diverse produse, lume multa, usoara nebunie. Totul e nemteste organizat si merge repede. Sunt toalete, dusuri, mancare, bautura, tot ce vrei.

De data asta m-am hotarat sa folosesc niste leocoplast pentru punctele sensibile de la picioare. La ultimul concurs am facut niste besici de toata frumusetea. Sper ca de data asta sa fie mai ok, mai ales ca alerg in papucii cei noi.

Intreb cum ajung la locul de start, ma schimb repede in masina si pornesc cu Scuba intracolo. E ora 10 mai e vreme pana la start. Ma uit la ceilalti concurenti, cam toata lumea da startul la semimaraton, in total vreo 300 de oameni. Cei de la semimaraton au numere galbene iar greii de la maraton au numere rosii. La proba de maraton sunt destui de putin concurenti, dar toti arata foarte antrenati.
go, go, go...
10:30 se da startul de la maraton, noi cei cu semi urmand sa plecam o jumatate de ora mai tarziu. Incep sa ma incalzesc, chiar aveam nevoie de asta, afara e destul de racoare, vara s-a cam dus. Timpul trece repede crainicul mai face ceva anunturi si deodata e 11 fara 5. Ne aliniem la start si 5, 4, 3, 2, 1, start!

Se pleaca repede. Nu reusesc sa ma controlez, ma ia valul si accelerez un pic inca de la inceput. Primii kilometrii sunt pe asfalt, portiuni drepre si o usoara coborare. Dupa vreo 4 kilometrii se intra in padure pe o poteca stramta si in urcare prelunga. Da! asta imi place, urc fara probleme si depasesc o gramada de concurenti, la astia nu prea le plac urcarile, multi merg agale. Sunt sigur ca mi se va termina benzina repede, am avut o saptamana grea (!), in care am cam sarbatorit terminarea facultatii asa vreo 3 nopti...

Pe la kilometrul 13 sunt cam terminat. Incetinesc ritmul. Sunt niste coborari abrupte pe poteci cu mult nisip si niste gresii ude. Nu am chef sa risc nimic. La Wilhelmsfeld pe coborari am cam exagerat cu viteza si mi-am cam busit genunchii. De data asta o las moale si nu simt nici un fel de problema. Ba chiar si leocoplastul face minuni, sau or fi noii papuci? nu ma jeneaza mai nimic, un picut de tot parca la piciorul stang dar nu e nici o problema serioasa.
Gandurile imi zboara prin cap, incerc sa fac o strategie. Ma hotarasc ca pe ultimii 3 kilometrii sa trag mai tare. Imi aleg chiar si vreo 4 concurenti pe care ar trebui sa ii depasesc. Intre iei o bunicuta de peste 60 de ani care merge mult mai bine ca mine. Pe la kilometrul 19 incep sa trag, de fapt doar incerc. Sunt terminat, dar si ceilalti sunt cam la fel si depasec doar vreo 2. Se pare ca bunicuta a ales aceiasi strategie, nu o mai vad.
Dragut oras, l-am fazut "pe fuga"
Acum pe ultimul kilometru vine cineva tare din urma, un alergator si o bicicleta. Hmmm prea repede vine asta! ma uit mai atent pe bicicleta sta scris: "first marathon men" ok! am inteles ii fac loc cu respect. Imediat se intra pe ultima suta de metrii, un coridor si hala de sport plina cu oamenii. Urale, un crainic imi zice numele, eu sunt fericit ca am ajuns la final. o fata imi agata o medalie de gat. Gata, beau cateva pahare de isostar si imi revin repede. Ce diferenta! omul ala a terminat o data cu mine doar ca a alergat dublu...

Cam asta a fost tot. Mai casc ochii si ii aplaud pe cei de la maraton care tocmai incep sa curga in finish. Mancam ceva si pornim din nou printr-o ploaie deasa pe autostrada de data asta spre casa. Fericire mare ca ploaia a asteptat exact cat a fost nevoie.

Salutare si mult spor(t)!