14 iunie 2010

In Odenwald pe Königstuhl

Inceperea campionatului mondial nu ne impiedica sa ne contiunam turele de weekend Nu ca am fi noi impotriva curentului sau de parere ca muntele si fotbalul nu se impaca, pur si simplu ne place mai mult sa ne miscam un pic in timpul liber decat sa ne uitam la televizor cum se misca altii.

Uite asa pe neasteptate a venit weekendul de data asta cu un program infernal. Vineri si sambata lucrez iar duminica de asemenea intre 9 si 13. Vremea e relativ bunicica spre mizerabil insa temperaturile sunt ok. Planul initial era sa facem o tura lunga de bike, dar ce sa mai faci duminica dupa-masa, nu prea ajunge timpul asa ca ne multumim si cu o tura de trekking prin apropiere.
------------------------------
Traseu: Schlierbach - Königstuhl - Felsenmeer - Schlierbach
Track GPS: aici
Fotografii: aici
Date tehnice: distanta - 14,13km; catarare - 552m; coborare - la fel; timp - vreo 5h cu tot cu pauze
------------------------------
Plec la munca echipat de munte, arat cam ciudat dar asta e viata, iar timpul e scurt. Scuba ma asteapta la  terminarea job-ului, ne imbarcam in repezeala in masina si pornim spre periferia Heidelberg-ului in Schlierbach.

"Marea de stanci"
Aici gasim o parcare langa mica gara din localitate unde lasam masina si pornim pe traseu. Am ales o tura din ghidul celor de la Rother despre Odenwald, nu pentru ca era cine stie ce deosebita ci mai  ales pentru ca e aproape de casa. Intram in padure si incepem o urcus prelung spre varful Königstuhl, cel mai prominent varf din apropierea orasului. La sfarsit de saptamana e lume multa sus, se poate ajunge si cu masina, un fel de tramvai montan, cu autobuzul... Sus e un restaurant, terase, un loc de joaca pentru copii si privelisti deosebite spre Neckar si campia Rinului.

In urcusul nostru intalnim o multime de mountainbikeri, ba chiar vedem si un cunoscut dar nu apucam decat sa ne zarim scurt caci viteza e mare la coborare. Incet luam altitudine si ajungem intr-un fel de platou cu multe refugii pentru vreme rea si o multime de izvoare unde avem primele probleme de orientare. Ne continuam urcusul intersectand o puzderie de drumuri forestiere si dupa vreo doua ore ajungem pe varf lihniti de foame.

Aflandu-ne duminica pe Königstuhl aici nu sunt probleme de realimentare, terasele duduie de lume venita majoritatea cu masinile intr-o plimbare de final de saptamana. Mancam si noi ceva, ne adapostim de o ploaie marunta si sacaitoare vreo jumate de ceas dupa care cautam marcajul ce ar urma sa ne duca din nou spre Schlierbach.

Normal, ca nu il gasim, aici nu mai e ca in padure, e mult construit si nu poti urmarii asa usor un marcaj. Ne hotaram sa coboram pe directia punctelor cardinale pe o poteca nemarcata si nu facem nimic gresit caci dupa vreo 30min suntem pe drumul cel bun.

Heidelberg
Facem ceva poze pe varf spre oras, din pacate vremea nu tine cu noi si nu se distinge mare lucru. Noi stim orasul bine si recunoastem marile atractii fara mari probleme.

Un mic lac pe varf
In sens invers stabatem padurea pe un forestier prelung si lin, apoi o poteca ceva mai abrupta si ajungem la cea ce aici se numeste "Felsenmeer" (marea de stanci). La inceput am crezut ca e doar un toponim anume insa e o denumire specifica pentru anumite aglomerari de stancarie. Am mai intalnit astfel de stancarii cu forme bizare si in alte parti din Odenwald, toate avand acelasi nume.

Scuba se orienteaza
In timpul coborarii facem o pauza si Scuba gaseste undeva pe picior o capusa. Capusele astea sunt in Germania o plaga. In fiecare primavara si vara napadesc toate pajistile alpine. Incercam sa scapam de ea, reusim intr-un final iar pe o discutie aproape stiintifica despre cum poti sa mori de la o capusa ajungem din nou in parcarea noastra de pe malul Neckar-ului si incheiem astfel drumetia de azi.

Poteca cu capuse :)
Duminica nu se termina aici, in drumul spre casa incep sa sune telefoanele, la ora 20 joaca Germania si trebuie sa fim solidari. Incheiem ziua pe o terasa cu vreo doua beri si niste carnati fripti, rezultatul  fotbalistic e favorabil toata lumea e fericita iar peste cateva ore incepem o noua saptamana.


Planuri de viitor: in functie de starea vremii weekendul viitor ar fi timp berechet de o tura serioasa de bike in rest nu prea am stabilit mare lucru. Pana la marea noastra aventura din Alpi din iulie alergam de vreo doua ori pe saptamana si incercam sa facem cati mai multi kilometrii pe bike... sau macar pe jos.