13 mai 2010

Duminica pe MTB

Duminica incepe cu o ploaie in rafale insa incet dar sigur pana la pranz se insenineaza si se face vreme de bike. Marele avantaj sa locuiesti la munte e ca poti fi foarte flexibil in cea ce privestele iesitul la o tura. O data cu iesirea soarelui imi fac in graba rucsacul si pornesc vijelios pe forestierele din Odenwald. Singurul scop al turei de astazi e testarea unor componente noi ale bicicletei, in rest nici un plan. Ceva mai multe poze din iesirea asta: aici.

Prima senzatie pe munte e ca in ultimlele zile padurea parca a explodat, vegetatia a napadit totul si incepe sa arate totul a vara mai ales cand iese soarele, treptat primavara se apropie de sfarsit. Deocamdata doar vegetatia arata a sezon estival, temperaturile sunt inca modeste iar eu nu m-am incumetat sa trec la maneca scurta.

In padure e deja vara
La jumatatea drumului spre varf imi dau seama ca ceva nu e in regula. Nu m-am dat jos de pe bicicleta deloc doar cand am vrut sa fac niste poze. Nu cred ca am castigat rezistenta asta la efort in somn in ultimele 10 zile asadar trebuie sa fie vina noilor componente ale bicicletei. Si chiar asa! Piesele astea noi fac minuni, pot urca o diferenta de nivel de vreo 400m fara sa ma fortez prea mult. Acum o saptamana faceam aproape o ora si eram cam asudat sus pe varf. Investitia a meritat!

Marea schimbare la bike consta in schibarea pinionului pe spate si a butucului complet pe fata cu pedalier cu tot, un lant nou nout si schimbatorul de pe fata. Ei bine lista asta chiar daca a costat ceva face sa creasca randamantul cu cel putin 30%, cel putin asa simt eu, sper ca nu e paranoia.
Soare si voie buna in Odenwald
In ultimul timp am inceput sa fac o tipologie a turelor cu bicicleta. In principiu sunt doua categorii de ture: cele care au un scop precis ca de exemplu 50km sau o anumita tinta de pe harta si cele de pierde-vara cam cum e asta de azi, fara un scop sau tinta precisa doar placerea de a macina un forestier sau poteca pe pinionul mic , fara un traseu anume, cu decizii luate spontan in fractiuni de secunda. Nu m-am hotarat care e varianta cea mai faina dar depinde probabil de zi si de starea interioara.

Curios dar putin noroi
De pe Varful Weißer Stein cobor rapid si ma hotarasc spontan sa mai urc un varf. Piesele cele noi fac minuni, nu ma simt deloc ostenit si in vreo jumatate de ceas sunt pe Varful Ölberg de unde am o priveliste mareata spre valea Rinului. Nu stiu cati km am facut, cata diferenta de nivel, nici nu imi bat capul astazi conteaza doar placerea de a pedala si senzatia de evadare din cotidian.

Schriesheim
De aici las privelistea asta in spate si cobor pe o poteca bolovanoasa cu oarecare emotie pentru bicicleta pana la ruina castelului Schauenburg iar de aici in cateva minute sunt din nou in Dossenheim. Tura reusita, fara prea mult noroi iar curatarea bicicletei se termina rapid ramanand destul timp si pentru alte chestii si activitati duminicale.