20 septembrie 2016

Gran Fondo - Septembrie

Pentru ca am avut vreo doua saptamani de septembrie fenomenale cu soare, cer albastru, peste 30 de grade, baie la piscina si putin chef de munca, am decis sa imi iau o zi libera sa ma dau cu bicicleta. As putut sa ma dau si la weekend dar finalul de saptamana e rezervat momentan alergarii. Astfel mi-am luat o miercuri liber, cea mai fierbinte miercuri a anului :)

Cu vreo doua zile inainte am tot cercetat pe unde as putea sa merg, sa nu mai fi fost pe acolo si am dat peste un traseu intocmit de un club de ciclism din Heidelberg pentru un RTF. Dupa track se arata o tura de vreo 120km si vreo 1500m+ prin multe din catunele Odenwald-ului, de multe din ele nici nu am auzit vreodata.
Pentru ca inca nu mi-am achizitionat un gps mai de cursiera, mi-am scris pe un bilet satele prin care urma sa trec pe care l-am lipit de cadru. Sa fiu sigur mi-am pus track-ul si pe telefon iar miercuri la orele 9 eram calare si gata de drum. Prima parte a turei a fost pe drumul principal de-a lungul Neckar-ului pana in localitatea Hirschhorn.

A urmat o urcare destul de lunga si partea cea mai faina a turei. adica ce sa zic, nu ma asteptam. Am mers pe o curba de nivel in apropierea unei creste cale de vreo 20-30km, prin catune, palcuri de brazi si pajisti cu privelisti peste toti muntii astia. Foarte fain, nu mai fusesem pe aici niciodata si mi-am zis ca sigur o sa ma mai dau o tura anul asta. Drumul e pustiu si nu m-au depasit decat una sau doua masini ale postei, poate era aceiasi.
Traseul a fost foarte fain alcatuit cu drumuri foarte secundare, unele de 2m latime dar cu un asfalt impecabil. M-a scos din buda de multe ori track-ul de pe telefon caci nici nu m-as fi gandit in unele intersectii sa aleg drumeagurile alea.

Pe la orele pranzului s-a lasat o caldura fenomenala si chiar daca in mare parte se merge prin padure m-am cam copt. Pentru ca am mers mult pe drumeaguri de tractoare si prin catune izolate nu am gasit pe nicaieri nimic de mancare, abia tarziu m-a salvat o cabana unde am ras niste prajituri.

Pe la 14 am coborat de pe munte si am intrat din nou in valea Neckar-ului. Pfuaaa, am crezut ca se topeste bicicleta de canicula. M-am salvat intr-o benzinarie cu niste inghetata si o cola rece de iti trozneau maselele. Cu greu m-am tarat pana acasa ultimii 15km si am incheiat o tura perfecta.

Mi-a placut mult actiunea si cred ca anul viitor o sa mai repet chestia asta. O sa vanez vreo 2-3 zile calduroase si fara trafic din cursul saptamanii tocmai pentru "Gran Fondo".


Salutare si mult spot(t)!