30 august 2015

TransPirinei #3 - Sfaturi si chestii utile

La final de iulie si inceput de august am avut sansa sa fac impreuna cu prietenul meu Mihai o traversare a Muntilor Pirinei pe mtb. Am reusit sa pedalam de la Marea Mediterana pana la Oceanul Atlantic in 14 zile. Doua saptamani de poveste cu 1.000 de kilometri de mtb, cu 25.000m+ si un vis implinit.

Am incercat in saptamanile trecute sa relatez in primele doua postari cele 14 etape ale calatoriei, iar in postul de azi vor urma cateva sfaturi utile celor care vor avea idei de a traversa Pirinei calare pe biciclete:
Despre regiune

Muntii Pirinei sunt un masiv lung de vreo 430km care separa Peninsula Iberica de restul Europei de la Marea Mediterana la Oceanul Atlantic. Creasta principala formeza in cea mai mare parte granita dintre Spania si Franta iar in partea lor centrala mai cuprind si Andorra.

Tura noastra a trecut prin mai multe regiuni ale Spaniei, prin Andorra iar pe unele portiuni am intrat si prin Franta. Am inceput in partea de est a Spaniei in Catalunia, am trecut prin Andorra, din nou Catalunia si a urmat Aragonul, Navarra si Tara Bascilor. Regiunile astea sunt diferite si fiecare are frumusetea ei. Din punctul meu de vedere doar sa vad atatea lucruri in doua saptamani si se merita sa fac excursia.

Cazare

In ghidul nostru de calatorie (Birgit Wenzl, Frank Hartl - Pyrenäen-Cross: Mit dem Mountainbike vom Mittelmeer zum Atlantik) la finalul fiecarei etape am avut listate cateva pensiuni, hoteluri sau camping care ne-au fost de real folos. Inainte de excursie, Dana a mai cercetat si ea netul si a mai adaugat niste cazari pe o lista. Pe langa cazarile recomandate in ghid ne-am folosit de app-ul celor de la booking.com dar si de alte cercetari ad-hoc in internet.

Preturile la pensiuni/hoteluri difera mult de la o zona la alta sau in functie de oferta locala. Ca exemplu cel mai putin am platit 40€/camera de 2 persoane/zi intr-o pensiune si cel mai mult vreo 130€ la un hotel de 4 stele. Cu cat am fost mai aproape de litoral cu atat pretul a fost mai mare. De asemenea de retinut ca Franta e mai scumpa ca Spania.

Nu am intampinat nici un fel de problema in gasirea cazarii pe toata durata calatoriei. Trebuie insa telefonat sau rezervat pe net cu o zi inainte spre a evita surprize. Exista in unele localitati si campinguri care sunt mult mai avantajoase ca pret. Noi nu le-am folosit decat in prima zi in Franta. Am fost comozi si am preferat sa dormim bine.

Mancare si bautura

Nu am avut pe nicaieri probleme sa gasim de mancare atat seara cat si la pranz. In ghid jumatatea zilei e intr-un sat. De regula am gasit peste tot ceva de mancare, problematic a fost numai de vreo 2-3 ori cu micul dejun dar avand portbagajul plin de halaeala nu a fost nici un fel de problema.

Mancarea e foarte buna, mai ales in Spania, mi-a placut enorm si sunt un mare consumator de potoale spaniole. Exista cam peste tot un meniu al zilei cam 12-18€ cu trei feluri de mancare, vin, apa si paine. Se pot comanda insa si chestii separat. Bauturile sunt ieftine (o bere 1-1,5€; o cola la doza 1€).

Apa se poate bea de peste tot fara probleme, eu unul am baut aproape numai de la robinete. Scuba a cumparat apa la sticla, care se gaseste in fiecare magazin satesc. De asemenea pe parcursul turei apa nu e o problema se gaseste cam peste tot, nu am suferit deloc de sete. Am avut un bidon de 0,5l pe bicicleta si unul de rezerva in rucsac. Mihai a avut un camelback si un bidon pe bicicleta.

Biciclete

In ghid oamenii aia spuneau ca au parcurs traseul cu biciclete xc. In unele poze din ghid se vad clar fs-urile. Probabil ca au fost de mai multe ori prin zona si pozele sunt din mai multe ture.

Din punctul meu de vedere e destul de greu cu xc, nu e imposibil dar precis mult mai neconfortabil. Si asa cu biciclete fs mi-au parut unele coborari grele si s-a lasat cu dureri de incheieturi.

Noi am mers amandoi pe biciclete de la Canyon, eu de 27,5 cu 120mm suspensii iar Mihai pe 29 cu 100mm. Bicicletele au rezistat bine pana la final. Nu am fost nevoiti decat sa schimbam placute de frana si un cauciuc de spate si am facut vreo 5-6 pene in total.

Haine si altele

Fiind cu masina am avut la mine tot ce se potea impacheta decent in portbagaj. Am avut un tricou tehnic pentru fiecare etapa, trei perechi de pantaloni scurti de mtb, o pereche de ciorapi/zi, doua perechi de papuci cu spd-uri, doua perechi de manusi scurte. In rest, ceva haine de rezerva sau de stat seara.

In fiecare zi am avut pe mine: manusi fara degete, casca, ochelari de soare, tricou tehnic, pantaloni scurti, papuci spd, ciorapi. In rucsac: geaca de ploaie, manecute, genunchi, buff, rezerva apa, servetele, frontala, bani si acte.

In gentuta de sub sa am avut mereu: un multitool, o camera de rezerva, pompa, leviere de plastic, o ureche de cadru, o carpa.

Vreme probabila

In general cald. Noi am fost la final de iulie si inceput de august si a fost chiar cald. In primele zile in apropierea Mediteranei chiar canicular. In rest am avut parte si de racorica dar pentru altitudini de peste 2000m a fost chiar placut. In Alpi si chiar in Carpati ar fi fost mult mai frig.

Chiar si in zilele cu ploaie si vant cu exceptia a vreo doua coborari mai lungi in rest nu pot sa spun ca am suferit prea mult de frig. Temperaturile au fost chiar faine. In 14 zile nu am fost imbracat in pantaloni lungi decat vreo 6 ore in total.

Pregatire si antrenament

Aici treaba e mai complicata. Noi am avut nivel de pregatire foarte diferit. Mihai e mult mai biciclar ca mine, inainteaza repede si urca in forta. Eu nu am facut anul asta inaintea turei din Pirinei decat vreo 5-6 ture mai lungi de mtb si am fost vreo 2 luni cu bicicleta la munca. In afara de bicicleta eu mai alerg cam 150km pe luna, nu stiu daca are vreo relevanta, probabil numai pe partea de anduranta.

Nu am gasit tura ca imposibil de facut, ba din contra, cred ca fiecare etapa poate fi facuta fara probleme daca nu se tine cont de timp. Pe scurt: plecat de dimineata si ajuns cand se poate. Eu am avut de siguranta si o frontala in rucsac insa nu am fost nevoit sa o aprind.

Chestii medicale 

Aici fiecare stie cam ce probleme medicale are si ar fi bine de luat in considerere toate chestiile astea. Tura noastra a trecut prin zone cu calduri extreme unde a trebuit sa ne turnam apa in cap la fiecare fantana intalnita dar si la portiuni de altitudine unde ne-am imbracat cu tot ce aveam la noi si tot ne-a fost un pic frig.

In fiecare dimineata m-am dat cu crema de soare (factor 50) si am reusit sa nu ma ard deloc toata excursia.

Dupa mintea mea am crezut ca o sa sufar de fel de fel de crampe musculare sau de oboseala. Nu s-a intamplat nimic din lucrurile astea. Cele mai mai probleme avute au fost durerile de cur, pe alocuri insuportabile. Pe langa durerile astea am mai avut niste iritatii, tot prin partea dorsala, cel mai probabil de la caldura excesiva, transpiratie, etc.

Pe lange cele deja amintite, mi-a mai fost un pic rau intr-o dimineata, probabil din pricina mancarii. A fost in ziua de pauza si nu a afectat tura. Cu multa cola 0 am rezolvat si senzatia asta de rau.

Drumul dus-intors

Exista ca peste tot toate variantele: masina, tren, avion, etc. Pentru ca am avut foarte mult calabalac la noi am preferat varianat cu masina personala. Am fost 4 oameni cu doua masini ca sa fim cat mai flexibili. Am facut in total peste 4000km iar taxele de autostrada sau ridicat in total pe la 170€ (dus-intors din Germania) de masina.

La dus am inaintat foarte greu, toata Germania mergea pe litoralul francez sau spaniol iar la intoarcere mi-a parut foarte lejer.

Harti, GPS, navigatie

Ca harta, am avut la noi in fiecare zi etapa decupada din ghid. Cuprinde descrierea traseului si o harta destul de schematica dar buna ca orientare generala. Cel mai de folos ne-au fost track-urile gps care le-am avut incarcate fiecare pe un Garmin dar si pe telefon ca rezerva.

Cu mici exceptii nu am avut senzatii de ratacire. A fost un singur episod de vreo ora in care etrex-ul meu stravechi nu a mai gasit semnal gps si am balaurit un pic prin boscheti. Telefonul m-a scos repede la liman iar etrex-ul si-a revenit.

Etapele

Au fost in numar de 14. Sunt in ghid foarte bine descrise. Povestile mele cu pareri personale si mici adaugiri sau scurtaturi facute de noi am pus in posturile anterioare.

Noi am facut o pauza planificata dupa etapa a 7-a. Am luat o zi de repaos binemeritat in localitatea Bonansa. O a doua pauza, neplanificata, am facut in Torla, nevoiti fiind sa reparam bicicletele. Mie imi trebuiau frane iar la Mihai un cauciuc de spate.

In afara celor doua zile de pauza am mers foarte bine si am reusit sa ajungem dupa 14 etape pe malul Atlanticului. Exista si posibilitatea de a injumatatii etapele in functie de vreme, chef sau dupa puterile fiecaruia. Noi am intalnit doua cupluri care faceau doar jumatati din etapele descrise in ghid.

Cateva consideratii si sfaturi personale
  • Din punctul meu de vedere e o tura ce se poate face fara sa fi vreun campion de mtb.
  • Nu va grabiti, cascati ochii ca aveti ce vedea. E un fel de ultramaraton intr-un mediu unic.
  • Pauza e esentiala. O zi-doua de pauza fac minuni la zen, cur si muschi.
  • Mancarea e super si birturile sunt la fel. Cu cat e mai mica localitatea cu atat e mai interesanta crasma satului.
  • Informatia face bine excursiei. Evitati surprizele neplacute, studiati un pic traseul in prealabil.
  • Fara push-bike nu se poate. O sa fie multe portiuni de carat, impins si injurat.
  • Spania e mai ieftina ca Franta.
  • Ploaia, frigul dar si caldurile excesive fac parte din excursie. Astia sunt Pirineii.
  • Cateva boabe de spaniola nu strica nimanui. Mai ales cand cauti cazare.
  • aaaa... sa nu va luati la voi batoane sau chestii cu ciocolata cum am facut eu. Devin o mocirla scarboasa.

Literatura si link-uri

Multumiri si outro

Mii de multumiri la Scuba si Danei ca ne-au suportat calare pe biciclete vreme de doua saptamani, ca au condus prin toti Pirineii, pentru incurajari, intelegere si toate cele. De asemenea ii multumesc lui Mihai ca a avut rabdare sa merga cu mine chiar daca m-am deplasat muuult mai incet ca el. In rest totul e bine cand se termina cu bine. Urmeaza multa munca ca dupa orice concediu si probabil intocmirea de noi planuri pentru aventurile viitoare. Cei mai frumosi ani sunt cei ce vor veni!  

Cert e ca pentru mine sezonul de biciclit s-a cam incheiat. M-am dat cu bicicleta de m-am saturat de mtb. Intr-una din zilele trecute am spalat si uns bicicleta si am depus-o ritualic in beci. Sunt 100% sigur ca ne mai vedem extrem de rar pana in 2016.

Salutare si mult spor(t)!